vineri, 18 iulie 2014

Microbista din mine și înțelepciunile fotbalicești

Fix când toți credeau că în sfârșit s-a terminat cu nebunia asta de Campionat Mondial, trântesc și eu o postare în care comentez fiecare pasă, cartonaș dat sau gol al Braziliei în semifinală (nu mă puteam abține). Ei bine, nu. Nici n-ar fi corect să-mi dau aiurea cu părerea, având în vedere că nu am văzut toate meciurile (bac-ul -examen de toată jena, de altfel, dar despre asta n-o să scriu acum- , a fost foarte prost pus în timpul Campionatului), așa că o să vorbesc mai mult despre echipa câștigătoare și totodată favorita mea, Germănica.

Primul meci al naționalei pe care l-am văzut a fost, cred, cel de la Campionatul din 2002, cu Brazilia (finala, de altfel). Țin minte că aveam o pasiune pentru pe Oliver Kahn  am fost supărată zile în șir că nemții au pierdut și că Oli Kahn și-a rupt vreo două degete încercând să apere. De atunci, am urmărit, cât am putut, meciurile Mannschaft-ului și cele ale clubului Bayern München, unde jucau o parte din jucătorii de la națională. Mai am și acum, descărcate pe telefon, poze de la meciul Germania-Argentina din sferturile de finală ale CM 2010, când germanii au bătut cu 4-0 și Müller era vedetă.


Sursa: http://bluxia.blogspot.ro/2010/11/alles-muller-oder-was.html


Același rezultat l-au avut nemții și în primul meci din CM 2014, cu Portugalia. Müller a dat 3 goluri, în minutul 12, în prelungirile primei reprize și în minutul 78, iar Hummels, în minutul 32.

În prima repriză din meciul cu Ghana am crezut că o să fac nani, dar în cea de-a doua am închis ochii numai ca să nu-l văd pe unul din jucătorii ghanezi scuipând. În rest n-am putut clipi. Pe Klose l-a pus în locul lui Götze și imediat a dat gol, egalându-l astfel pe Ronaldo la numărul de goluri din Campionatele Mondiale. 

Din moment ce SUA și Germania erau calificate în optimi chiar dacă cele două ar fi ieșit la egalitate în ultimul meci din grupe, probabil mulți se așteptau ca echipele să nu forțeze. Totuși, a fost un meci fair și Müller nu s-a putu abține să nu dea gol.

Din păcate n-am văzut decât foarte puține faze din meciul cu Algeria și am fost nevoită să revăd pe net momentele de glorie ale lui Manuel Neuer.

Sursa: The Guardian

Francezii n-au ieșit la atac și nemții nu au forțat în sferturi, Hummels fiind singurul marcator, în minutul 13.

Despre meciul cu Brazilia s-au făcut multe glume, pe care o să mă abțin să nu să le redau aici. Brazilienii au ieșit la atac din prima, nemții au reacționat și după 2 goluri adversarii lor erau terminați, astfel încât au urmat alte 3 goluri în interval de 5 minute și încă 2, în repriza a doua. Mi-au plăcut în special cele ale lui Toni Kroos, care are șutul foarte puternic, și ultimul al lui Schürrle- ămeizing (nu știu dacă se vede gif-ul, e luat de aici: http://giant.gfycat.com/ImpassionedLankyElver.gif)

Sursa: reedit


Nu mi-a plăcut că brazilienii au început să se dea cu fundul de pământ și să dea la gioale după ce nu mai aveau nicio șansă să învingă. Aceeași părere o am și despre argentinieni, în finală. Știu că și nemții au faultat și au făcut ceva greșeli, dar Schweinsteiger a primit cartonaș galben pentru nimic, pentru ca apoi să fie faultat de n+1 ori și adversarii să nu fie sancționați aproape deloc de broasca aceea de arbitru. Îmi venea să p'âng când Löw l-a pus pe Götze în locul lui Klose și acesta din urmă a fost aplaudat, întrucât s-a aflat la ultimul său CM. De Götze îmi plăcea mai mult când juca la Borussia Dortmund și nu mi se pare că a strălucit în acest Campionat, dar se pare că a fost decisiv golul lui din finală.

Sursa: DFB-Team

Cel mai mult mi-au plăcut spiritul de echipă în timpul jocurilor și atitudinea germanilor la final. S-au comportat exemplar față de adversari, au pupat-o pe Angela Merkel și au dat mâna cu fanii. Argentinienii stăteau cu mâinile în buzunare și își dădeau medaliile jos, îi lăsau pe fani cu mâna întinsă și lau figura aia de afectați. În ultimii ani 12 ani, nemții au luat o dată medalia de argint și de două ori bronzul, întotdeauna cu demnitate. A, și mai e și spiritul acela de luptător, de a da tot ce pot, până la capăt. Dacă Germania se afla în situația Braziliei, cred că majoritatea jucătorilor nu ar fi cedat (vezi meciul Bayern-Real, când și-au luat bătaie și Müller tot mai voia mingea după 4 goluri încasate). La fel de muncitori și uniți i-am văzut, probabil, pe elvețieni și pe olandezi (de care mi-a părut rău că nu s-au calificat în finală - argentinienii au închis jocul și, na). Cred că de-asta prefer echipele europene (cu excepția Spaniei și Italiei) celor sud-americane. 

Sursa: tumblr


Nu știu dacă mai e ceva de spus. Sper să mai apuc să văd și alte victorii ale lor la Mondial, dar până atunci, poate o să am șansa să văd pe viu un meci, cu jucătorii din generația asta.