vineri, 4 noiembrie 2011

Good evening, honorable delegate of Romania!

(Asta-s eu.)

Deci. În mai puţin de o lună o să fiu o "honorable delegate in the Environment Committee" la ceea ce se cheamă IasiMUN. Mărturisesc că nu m-am pregătit foarte bine până acum şi o să mă las pe ultima sută de metri. Mărturisesc de asemenea că mi-e frică fiindcă n-o să am timp să mă pregătesc. Dar o să fie bine. Sper.

Aparte de asta, în tot acest timp m-am ocupat cu diferite chestii banale şi ne-banale.

Încă îmi antrenez răbdarea, 6 ore pe zi, mulţumită colegei mele de bancă. Am ajuns deja la nivelul următor, când, în timpul testelor, colega loveşte cu pumnii în bancă, vorbeşte singură, îmi pronunţă numele cu voce fantomatică şi se autoserveşte cu foi de la mine, după ce trage de vreo paişpe mii de ori de foaia pe care scriu eu.

"Sî ştii cî nu îţi mâncam tiestul dacî mă lăsai sî mă uit şî io."

Sunt sigură că nu mi-l mânca, Doamne fereşte!, dar nervii mi i-a mâncat, draga de ea.


Am fost chiar şi de servici pe şcoală, trei ore la Iteşti, trei la intrare. Toată lumea avea ceva cu uşile, că de ce nu le închid, în timp ce poporul trece prin ele. La un moment dat au venit doi tipi dubioşi, zicând că sunt de la poliţie şi rugându-mă să le arăt unde e cancelaria. Un prof de religie, apropiindu-se de masă, cu mâinile în buzunar şi fără să se uite la mine, spune:

"Bună. Tu nu ai voie să pleci de aici, nu?"
"Nu chiar."
"Pff, bine, voiam să te rog să-mi iei o clătită de la magazin..."

Nu spun nimic.

"...dar, lasă că mai am timp, mă duc eu."

Un alt nene mi-a răspuns la salut cu un "Bună zâua" vioi, iar Hitler mă tot întreba la ce învăţ.

Probabil o să-mi mai amintesc alte chestii pe parcurs, dar nu mai vreau să rămân în urmă, deci o să public deocamdată chestia asta.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu